Care este diferența dintre macro și micro sociologie?

Filosoful francez Auguste Comte a fost primul care a folosit termenul de sociologie, la începutul secolului al XIX-lea. Sociologia este o știință care cuprinde studiul tuturor aspectelor sociale, atât ale grupurilor și organizațiilor, cât și ale populațiilor. Obiectul său de studiu este atât de larg încât include totul, de la interacțiunile zilnice ale oamenilor până la procesele globale.

În câteva cuvinte, sociologia este o disciplină care analizează tot ce se întâmplă sau s-a întâmplat într-o societate. Accentul principal este pus pe ființele umane și pe tot ceea ce are legătură cu acestea.

Datorită cantității și complexității fenomenelor sociale, sociologia folosește perspective diferite pentru analiza sa. Acestea includ microsociologia și macrosociologia.

microsociologie

Microsociologia este una dintre abordările la scară mică ale sociologiei. Se concentrează pe studiul individului, al familiei și al interacțiunilor și legăturilor sociale stabilite de membrii unei comunități. De asemenea, examinează modul în care acestea sunt integrate și obiceiurile și obiceiurile vieții lor de zi cu zi.

De asemenea, analizează grupuri, modele de comportament și tendințe minore, de obicei în cadrul unei anumite comunități.

Concluziile microsociologiei sugerează corelația sau cauzalitatea dintre anumite elemente fără a o dovedi în mod direct.

Microsociologia recurge în mod normal la observarea directă și la reflecția interpretativă, bazată pe faptul că indivizii se raportează conform propriei concepții despre ceea ce este realitatea. Investigațiile microsociologice permit propunerea unor teorii despre rolurile sociale, comunicarea și identitatea oamenilor.

Microsociologia este strâns legată de psihologia socială, deoarece investighează, printre alte aspecte, relațiile oamenilor cu mediul și comportamentul lor.

Prin microsociologie se pot obține informații despre fenomene sociale complexe, astfel încât macrosociologia să le poată evalua ulterior pe o scară mai largă.

Alte curente și discipline conexe

Alte curente acoperite de microsociologie sunt etnometodologia, constructivismul și interacționismul simbolic:

• Etnometodologie : este un curent sociologic care a apărut în urma cercetărilor sociologului american Harold Garfinkel, în anii 1970. Acest curent afirmă că indivizii folosesc simțul practic pentru a adapta normele la nevoile noastre zilnice.
• Constructivismul : este o teorie care face parte din psihologie și sugerează că ființa umană nu este un destinatar pasiv al cunoașterii, ci mai degrabă o folosește activ și își modelează propria realitate cu ea.
• Interacționismul simbolic : este un curent sociologic care se concentrează pe studiul societății prin comunicare și simbolurile pe care le folosim pentru a interacționa cu ceilalți și cu obiectele care ne înconjoară.

Exemple de teme de studiu de microsociologie

Câteva exemple de subiecte de studiu de microsociologie sunt:

• segregarea rasială într-un cartier
• Obiceiurile alimentare ale unui oraș
• Nivelurile de educație ale tinerilor adulți
• Căsătoria și divorțurile
• obiceiurile familiei
• Utilizarea pesticidelor în practicile agricole
• Roluri în cadrul unei organizații
• Indivizi multietnici și poziția lor în societate
• Cele mai populare emisiuni de la TV
• Veganismul și impactul său asupra sănătății
• stiluri parentale

macrosociologie

Macrosociologia este o abordare pe scară largă a sistemelor sociale și populației. Include studiul structurilor sociale și al populației în general.

La fel ca microsociologia, macrosociologia se concentrează și pe analiza indivizilor, familiilor și a altor aspecte ale societății, dar o face ținând cont de sistemul social mai larg căruia îi aparțin.

Concluziile macrosociologiei demonstrează de obicei corelația sau cauzalitatea dintre diferitele fenomene sau elemente ale societății.

Curente macrosociologice

În cadrul macrosociologiei există strategii sau curente care se specializează în anumite aspecte sociale. Unii dintre ei sunt:

• Strategia idealistă : urmărește să explice viața socială ca o creație a minții umane.
• Strategia materialistă : se concentrează pe caracteristicile practice și materiale ale vieții sociale.
• Funcționalismul structural : afirmă că societățile sunt sisteme care includ diferite părți care sunt interconectate și se influențează reciproc. El mai spune că societățile tind să caute stabilitatea.
• Strategia teoretică a conflictului : respinge funcționalismul structural și sugerează că societățile tind să creeze inegalități și conflicte nesfârșite.

Exemple de teme de studiu de macrosociologie

Câteva exemple de subiecte de studiu de macrosociologie sunt:

• Relația dintre rasă și clasă
• imigrare și asimilare
• Stereotipurile rasiale și efectele lor
• Societățile multiculturale ale lumii
• sisteme politice
• Noile tehnologii
• Ascensiunea agriculturii ecologice
• Practici de import și export în întreaga lume
• Rețelele de socializare
• inegalitatea sexelor

Bibliografie

• Vargas Gutiérrez, JL Lumea obișnuită: Microsociologie și viața de zi cu zi. (2012). Spania. Editorial academic spaniol.
• dk. Sociologie pentru minți întrebătoare . (2018). Spania. dk.
• Chuaqui, J. Microsociologie și structura socială globală. (2012). Spania. Edițiile LOM.
• Sayago, S. Microsociologie, Sociologie sistemică și Argumentare . 2014. Universitatea Pontificală Catolică din Valparaíso, Școala de Jurnalism. Valparaiso, Chile. Disponibil la https://scielo.conicyt.cl/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S0071-17132014000100009 .
• Rezuma. (2018, 17 aprilie). Subiecte de sociologie de investigat și expus . Stiinte Sociale. Disponibil la: https://resumenea.com/temas-sociologia-investigar/