7 sfaturi pentru a trece un test de detector de minciuni

Artículo revisado y aprobado por nuestro equipo editorial, siguiendo los criterios de redacción y edición de YuBrain.


Testul poligrafului sau al detectorului de minciuni este folosit frecvent în investigațiile poliției pentru a determina, cu un grad bun de fiabilitate, dacă o persoană minte sau nu atunci când răspunde la întrebări importante de investigație. Este o tehnică bazată pe răspunsurile fiziologice inconștiente produse de minciună. Majoritatea oamenilor nu pot controla aceste răspunsuri fiziologice.

Cu toate acestea, există oameni care și-au dezvoltat capacitatea de a simula reacții fiziologice care încurcă rezultatele și le fac nesigure. În unele cazuri, pot chiar păcăli complet poligraful.

Trecerea unui test al detectorului de minciuni nu este același lucru cu a o înșela

Poligraful este folosit frecvent în contexte juridice sau în timpul unei anchete penale. Ele pot fi, de asemenea, utilizate în timpul procesului de interviu de angajare pentru a viza pozițiile de nivel înalt care au acces la informații clasificate sensibile. Acest lucru arată că efectuarea unui test poligraf poate fi oarecum stresantă, deoarece rezultatul are potențialul de a avea consecințe majore pentru persoana care ia testul.

Ca urmare, mulți oameni devin nervoși atunci când răspund la întrebări, care pot fi interpretate de evaluator ca un semn de minciună, când de fapt se spune adevărul. Cu alte cuvinte, nervii unei persoane pot ceda în timpul unui test. Pentru a preveni acest lucru, există diferite tehnici care permit persoanei intervievate să mărească probabilitatea de a trece testul.

Pe de altă parte, există oameni care intră într-un test cu detector de minciuni cu intenția expresă de a minți și de a scăpa de asta. De exemplu, capacitatea de a minți și de a înșela testul detector de minciuni poate fi folosită de criminali pentru a-și acoperi crimele și pentru a devia investigațiile împotriva lor.

Cu toate acestea, există situații în care ar putea fi justificată dorința de a înșela poligraful. De exemplu, în unele cazuri, oamenii folosesc aceste tehnici pentru a evita dezvăluirea informațiilor personale sau private care nu sunt relevante pentru investigație. Pe de altă parte, păcălirea detectorului de minciuni poate însemna diferența dintre viață și moarte pentru un agent sub acoperire dacă este chestionat de organizația criminală pe care o investighează.

În secțiunile următoare vom explora modul în care funcționează poligrafele sau detectoarele de minciuni și câteva sfaturi pentru a le păcăli.

Cum funcționează un poligraf sau un detector de minciuni?

După cum indică numele, un detector de minciuni sau poligraf este un dispozitiv care măsoară și prezintă grafic diferite răspunsuri fiziologice legate de minciuna sau de a spune adevărul. Dispozitivul constă dintr-un contor cu patru canale care înregistrează următoarele patru variabile în timp real:

  • frecvența respiratorie
  • pulsul inimii
  • tensiune arteriala
  • niveluri de transpirație

Unele poligrafe mai avansate monitorizează și mișcarea picioarelor și alte funcții vitale. Aceste variabile fiziologice sunt susceptibile la schimbările stării mentale care apar atunci când o persoană minte.

Indiferent de poligraful utilizat, procedura de testare a detectorului de minciuni urmează o serie de pași comuni:

Precizia testelor cu detector de minciuni

  1. Intervievatorul sau evaluatorul conectează senzorii și electrozii la poligraf și le plasează pe intervievat.
  2. Intervievatorul adresează persoanei intervievate un set de întrebări simple, cum ar fi numele, vârsta, naționalitatea și altele, care fac posibilă stabilirea răspunsului instrumental de bază. Cu alte cuvinte, stabilește pulsul, tensiunea arterială etc. corespunzătoare răspunsurilor adevărate.
  3. După stabilirea răspunsului de bază, începe interogatoriul real, adică intervievatorul începe să pună întrebările care îl interesează cu adevărat. După primirea fiecărui răspuns, intervievatorul observă semnele vitale înregistrate pe poligraf căutând orice modificări bruște care ar putea indica nervozitate cauzată de minciună. Dacă atunci când răspunzi la o întrebare schimbările în semnele vitale sunt suficient de intense, acesta va marca răspunsul ca pe o minciună.

În funcție de gradul de experiență al intervievatorului, se estimează că aceste teste sunt fiabile în aproximativ 87% din cazuri. Totuși, s-a demonstrat, de asemenea, că pot produce un număr relativ mare de false pozitive și negative, adică răspunsuri marcate ca minciună, dar sunt de fapt adevărate, sau întrebări marcate ca adevărate care sunt de fapt o minciună.

Un exemplu tipic de fals pozitiv care este relativ comun este atunci când unei persoane i se face un test cu detector de minciuni și persoana devine foarte nervoasă doar când face testul (și nu pentru că plănuiește să mintă sau pentru că are ceva de ascuns). Când oamenii devin foarte nervoși, ei generează adesea răspunsuri fiziologice similare cu cele care apar atunci când mint:

  • Le transpira palmele.
  • Încep să hiperventileze.
  • Crește ritmul cardiac etc.

Acest lucru poate fi ușor interpretat greșit ca o minciună dacă examinatorul nu are experiență.

Pe de altă parte, există oameni care dezvoltă capacitatea de a-și controla mental starea de spirit și nervozitatea, permițându-le să rămână calmi și „față de poker” pe măsură ce interogatoriul progresează. Procedând astfel, aceste persoane reușesc să perturbe atât semnalele de bază în timpul primelor întrebări, cât și semnalele corespunzătoare răspunsurilor false, derutând efectiv examinatorul și determinându-l să marcheze întrebările ca adevărate sau, în cel mai rău caz, neconcludente.

Riscul condamnării unei persoane nevinovate pentru simplul fapt de a fi nervos, precum și riscul achitării unui vinovat capabil să înșele poligraful și operatorul acestuia, este motivul pentru care testul poligraf nu este luat în considerare în cauzele judiciare.

Dar cum anume manipulează unii rezultatele pentru a trece testul detectorului de minciuni? Acum că avem o bună înțelegere a modului în care funcționează testul, putem discuta cum să-l depășim.

Sfaturi pentru trecerea unui test de detector de minciuni

Există multe surse de informații care încearcă să învețe cum să înșeli un poligraf. Deși acest lucru poate fi justificat în anumite circumstanțe, intenția acestui articol nu este de a oferi sfaturi despre cum să minți și să scapi de el. Mai degrabă, această secțiune este mai degrabă despre cum să eviți ca un test poligraf să te semnaleze ca mincinos atunci când spui de fapt adevărul sau te determină să mărturisești ceva ce nu vrei sau nu trebuie să mărturisești. Având în vedere acest lucru, mai jos sunt sfaturi despre cum să evitați fals pozitive atunci când faceți un test cu detector de minciuni.

Sfat #1: Fii sincer

Aceasta este regula de aur pentru trecerea unui test de detector de minciuni. Dacă nu dorim ca poligraful să indice că mințim, trebuie să începem prin a spune mereu adevărul. Acestea fiind spuse, este posibil ca, în ciuda faptului că spunem adevărul, nervii să ne trădeze și să ajungem într-o lumină proastă.

Sfatul #2: Limitați-vă la a răspunde doar la ceea ce este întrebat

La multe dintre întrebările pe care evaluatorul le pune în timpul unui test cu detector de minciuni se poate răspunde simplu cu da sau nu. Dacă acesta este cazul, trebuie să ne limităm doar la unul dintre cele două răspunsuri. Într-adevăr, trebuie să ne limităm în orice moment să răspundem în cel mai precis și concis mod posibil doar la ceea ce ni se cere.

Trebuie remarcat faptul că evaluatorii, în special cei mai experimentați, sunt foarte pricepuți în selectarea întrebărilor, asigurându-vă că includ atât întrebările de control, cât și cele relevante pentru investigație, la care este incomod de a răspunde sau care pot prezenta un răspuns ambiguu. De exemplu, s-ar putea să fim întrebați dacă am furat vreodată și s-ar putea să ne amintim că, când eram copii, luam o jucărie de la un coleg de clasă la școală. În acest caz, am putea fi tentați să explicăm dacă acest lucru ar fi considerat sau nu furt. Aceste tipuri de ambiguități pot fi periculoase pentru că ne fac nervoși.

Sfatul #3: Alegeți între nervozitate constantă sau relaxare constantă

Revenind la faptul că rezultatele acestor teste se bazează pe variația răspunsurilor instrumentale la afirmații adevărate și false, esențial pentru a trece un test poligraf este că rămânem mereu în aceeași stare de relaxare sau agitație.

Foarte puțini oameni au capacitatea de a rămâne total relaxați și calmi în timpul unui test cu detector de minciuni, așa că mulți optează pentru a doua variantă, adică să rămână într-o stare constantă de nervozitate tensionată pe tot parcursul interviului. Acest lucru reușește să netezeze orice schimbări bruște în măsurile instrumentale în timpul interogatoriului care ar putea fi interpretate ulterior ca o minciună.

Sfatul #4: Învață să faci distincția între întrebările de control și întrebările relevante

După cum am menționat anterior, interogarea include o serie de întrebări care servesc la marcarea liniei de bază a testului. Aceste întrebări de control servesc și la compararea comportamentului semnelor vitale cu cel al întrebărilor relevante. A învăța să discernem între o întrebare de control și una relevantă este foarte important pentru că vrem să ne asigurăm că reacționăm la fel în ambele cazuri.

Sfatul #5: Modificați-vă în mod conștient starea de spirit în timpul întrebărilor de control

Aici se justifică respectarea sfatului de mai sus. Dacă suntem conștienți de când ni se pune o întrebare de control, putem încerca să ne modificăm semnele vitale pe măsură ce le răspundem. Modificarea conștientă a frecvenței respiratorii este foarte ușoară, dar și restul îl putem controla cu puțină creativitate.

De exemplu, ne putem gândi la ceva care ne provoacă anxietate, cum ar fi o fobie sau riscul să nu trecem testul detectorului de minciuni. Acest lucru va face ca răspunsul la poligraf în timpul întrebărilor de control să fie mai asemănător cu răspunsurile relevante care ne fac nervoși.

Sfat #6: Răspundeți întotdeauna ferm și convins

Fermetatea cu care răspundem la o întrebare ne poate ajuta să fim și mai convinși de adevărul ei, care la rândul său ne poate ajuta să ne controlăm nervii în timpul interogatoriului. În plus, un răspuns timid și cu puțină convingere nu va face decât să stârnească curiozitatea evaluatorului, care poate decide să îndrume întrebările pentru a explora mai departe, ne poate face și mai nervoși.

Sfat #7: Testul nu se termină neapărat când aparatul este deconectat

Odată ce interviul s-a încheiat și toți senzorii poligrafului sunt deconectați, s-ar putea să fim tentați să ne relaxăm și să lăsăm garda jos. Unii evaluatori profită de această situație pentru a ne ataca cu mai multe întrebări sau pentru a ne enerva spunându-ne că știu că am mințit în timpul testului. Acesta poate fi doar testatorul care pescuiește o mărturisire ușoară, așa că trebuie să rămânem vigilenți și în garda noastră tot timpul, chiar și după terminarea testului.

Referințe

Delgado, K. (2020, 10 iulie). De ce testele detectorului de minciuni pot fi nesigure – și cum să le înșelați . Inews.Co.Uk. https://inews.co.uk/news/science/lie-detector-polygraph-tests-unreliable-how-cheat-388612

EcoDiario.es. (23 noiembrie 2018). Cum să treci de detectorul de minciuni? elEconomista.es. https://ecodiario.eleconomista.es/noticias/noticias/9528987/11/18/Como-pasar-el-detector-de-mentiras.html

Colaboratori HowStuffWorks.com. (2021, 15 aprilie). Cum funcționează un detector de minciuni (poligraf)? HowStuffWorks. https://science.howstuffworks.com/question123.htm

infosalus. (2019, 13 mai). Cum poți păcăli detectorul de minciuni? infosalus.com. https://www.infosalus.com/salud-investigacion/noticia-puede-enganar-detector-mentiras-20190513103944.html

Wolchover, N. (2011, septembrie 21). Cum să treci un test al detectorului de minciuni (fie că minți sau nu) . Livescience. Com. https://www.livescience.com/33512-pass-lie-detector-polygraph.html

-Publicitate-

Israel Parada (Licentiate,Professor ULA)
Israel Parada (Licentiate,Professor ULA)
(Licenciado en Química) - AUTOR. Profesor universitario de Química. Divulgador científico.

Artículos relacionados

Ce este un grafem?